CONSILIUL LEGISLATIV
Aviz nr. 1329 / 2014
AVIZ
referitor la proiectul de Hotărâre pentru aprobarea metodologiei privind realizarea obligațiilor ce revin autorităților administrației publice locale, instituțiilor și profesioniștilor implicați în prevenirea și intervenția în cazurile de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare
Analizând proiectul de Hotărâre pentru aprobarea metodologiei privind realizarea obligațiilor ce revin autorităților administrației publice locale, instituțiilor și profesioniștilor implicați în prevenirea și intervenția în cazurile de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.185 din 09.12.2014,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și art.46(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil proiectul de hotărâre, cu următoarele observații și propuneri:
1. Proiectul de hotărâre are ca obiect aprobarea metodologiei privind realizarea obligațiilor ce revin autorităților administrației publice locale, instituțiilor și profesioniștilor implicați în prevenirea și intervenția în cazurile de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare, în temeiul art.15 din Legea nr.272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
2. La formula introductivă, întrucât Legea nr.272/2004 a fost supusă, după republicare, unor intervenții legislative sub forma modificărilor și completărilor, este necesară adăugarea sintagmei cu modificările și completările ulterioare, după cuvântul republicată.
3. Pentru a răspunde exigențelor tehnicii legislative, abrevierea CAP. trebuie redată in extenso, iar titlurile capitolelor trebuie redate sub numărul capitolului respectiv.
4. La art.2 lit.b), întrucât ocrotitorul legal este definit la lit.j) ca fiind persoana care exercită, potrivit legii, autoritatea părintească și având în vedere că, în primul rând, în această definiție este inclus părintele, propunem înlocuirea sintagmei copilul al cărui părinte sau, după caz, ocrotitor legal sau însoțitor prin formularea copilul al cărui părinte sau, după caz, alt ocrotitor legal ori însoțitor.
Menționăm, totodată, că potrivit prevederilor art.106 alin.(1) din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, Ocrotirea minorului se realizează prin părinți, prin instituirea tutelei, prin darea în plasament sau, după caz, prin alte măsuri de protecție specială anume prevăzute de lege.
Observația vizează toate situațiile asemănătoare din cadrul proiectului.
Semnalăm însă că, în cadrul proiectului, se face vorbire în mod expres despre părăsirea copilului de către mamă, motiv pentru care apreciem că este necesară revederea tuturor dispozițiilor propuse privitoare la părăsirea copilului, respectiv riscul părăsirii acestuia.
La lit.d), nu sunt respectate prevederile art.49 alin.(2) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora o enumerare distinctă, marcată cu o literă, nu poate cuprinde, la rândul său, o altă enumerare. De aceea, propunem resistematizarea textului, în conformitate cu prevederile alin.(3) al aceluiași articol, care dispune că, dacă ipoteza care este marcată cu o literă necesită o dezvoltare separată, aceasta se face printr-un alineat distinct care să urmeze ultimei enumerări.
Formulăm aceeași observație pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.
La lit.h), referitor la Legea nr.272/2004, este necesară inserarea mențiunii republicată, înaintea sintagmei cu modificările și completările ulterioare.
Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din cadrul proiectului.
La lit.j), este necesară înlocuirea expresiei copil minor, care reprezintă un truism, prin termenul copil, fiind respectată astfel și unitatea terminologică în cadrul proiectului, cerută la art.37 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
5. La art.3 alin.(3), probabil că textul a avut în vedere persoana desemnată prevăzută la alin.(1), căci acest alineat la care se face trimitere face vorbire despre persoana desemnată în condițiile art.10 alin.(1) din Legea nr.272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care nu se confundă cu asistentul social.
Chiar și în această situație însă, semnalăm că o colaborare de genul celei pe care o prevede dispoziția propusă este imposibil a se realiza, căci art.10 alin.(1) din Legea nr.272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reține obligația desemnării unei persoane cu atribuții de asistență socială alternativ cu obligația angajării unui asistent social. Astfel, potrivit acestui alineat, În scopul realizării dreptului prevăzut la art.9 alin.(1), unitățile sanitare care au în structură secții de nou-născuți și/sau de pediatrie au obligația de a angaja un asistent social sau, după caz, de a desemna o persoană cu atribuții de asistență socială.
Totodată, întrucât doar alin.(2) al art.10 din Legea nr.272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se referă la desemnarea, de către organele de poliție și serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor a uneia sau mai multor persoane, în scopul reținut de dispoziția respectivă, propunem ca textul să facă trimitere exclusiv la acest alineat.
Față de cele de mai sus, este necesară revederea textului.
6. La art.4 alin.(2), dispoziția propusă este prea vagă, motiv pentru care apreciem că este necesară dezvoltarea sau clarificarea sa.
Totodată, pentru o exprimare adecvată stilului normativ, propunem înlocuirea expresiei menționate la alin.(1) prin prevăzute la alin.(1).
7. La art.7 alin.(2), întrucât art.9 este alcătuit din mai multe alineate, este necesară înlocuirea expresiei art.9 lit.(b) cu expresia art.9 alin.(1) lit.b).
8. La art.8 alin.(1) lit.a), întrucât proiectul are o singură anexă, este necesară înlocuirea expresiei prevăzut în anexă prin sintagma prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
La alin.(2), întrucât, potrivit prevederilor art.48 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, un alineat vizează o ipoteză juridică care decurge dintr-o dispoziție normativă primară a unui articol, iar lit.a), d) și e) nu se referă la ipoteza despre care face vorbire alin.(1) al aceluiași articol, propunem ca alineatul în discuție să facă obiectul unui articol distinct. Astfel, cu titlu de exemplu, alin.(2) lit.a) reține ipoteza în care gravida/mama are carte de identitate, în timp ce alin.(1) partea introductivă vizează situațiile prevăzute la art.2 lit.d), în care aceasta nu deține certificat de naștere sau act de identitate.
Pe cale de consecință, alin.(3) va deveni alin.(2), iar articolele subsecvente urmează a fi renumerotate.
Tot la actualul alin.(2), pentru mai multă claritate, propunem ca lit.e) să debuteze astfel: e) în situația prevăzută la lit.d), să consemneze ....
La actualul alin.(3), semnalăm că dacă gravida/mama este neștiutoare de carte sau nu poate completa formularul din alte cauze, cum ar fi infirmitatea sau boala, nu are a se prevedea că aceasta îl semnează, ci, în mod similar îndeplinirii actelor notariale, trebuie făcută mențiune expresă că respectiva persoană nu poate semna, reținându-se și cauza care o împiedică să semneze.
9. La actualul art.9 alin.(1) lit.c), întrucât copilul este pacientul, sugerăm revederea textului în privința referirii la aprobarea biletului de învoire de către medicul curant al mamei.
Totodată, considerăm că dispoziția propusă ar trebui să se refere la semnarea, nu la aprobarea respectivului bilet.
La lit.d), pentru o exprimare care să corespundă stilului normativ, propunem înlocuirea sintagmei în conformitate cu prevederile art.326 și art.327 din Codul penal privind falsul în declarații și falsul privind identitatea prin formularea în conformitate cu prevederile art.326 și 327 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la falsul în declarații și la falsul privind identitatea.
La lit.e), actualul pct.2, prin referirea la actul de identitate al tatălui, hotărârea sau certificatul de divorț și certificatele de naștere ale părinților, adaugă la art.14 alin.(1) din Legea nr.119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În plus, menționăm că alineatul amintit anterior face referire la actul de identitate al mamei și al declarantului, acesta din urmă nefiind neapărat tatăl, potrivit art.16 din aceeași lege. Astfel, acest articol prevede că Au obligația de a face declarația de naștere oricare dintre părinți, iar dacă, din diferite motive, nu o pot face, obligația declarării revine medicului, persoanelor care au fost de față la naștere, personalului desemnat de unitatea sanitară în care a avut loc nașterea sau oricărei persoane care a luat cunoștință despre nașterea copilului.
Având în vedere cele arătate, propunem reanalizarea textului.
La actualul pct.4, pentru o informare corectă, este necesară înlocuirea sintagmei conform art.63 din Legea nr.119/1996 privind actele de stare civilă, republicată prin formularea conform prevederilor art.63 din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
La lit.l), dispoziția propusă este neclară, întrucât nu rezultă în ce constă sprijinul care trebuie solicitat.
Observația este valabilă și pentru actualul art.12 alin.(4).
La alin.(3) actualul pct.6, pentru o redactare unitară a enumerărilor, este necesar ca textul să fie redactat la genul masculin, astfel: este consumator de droguri și/sau dependent de consumul de alcool;.
10. La actualul art.15, întrucât, potrivit prevederilor art.37 alin.(3) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, exprimarea prin abrevieri a unor denumiri se poate face numai prin explicitare în text, la prima folosire, este necesară redarea in extenso a abrevierilor SPAS și DGASPC.
11. La actualul art.16 alin.(1), este necesară eliminarea fragmentului de text referitor la semnarea procesului-verbal, întrucât o prevedere similară se regăsește la art.2 lit.h).
La alin.(8), este necesar să se prevadă în mod expres termenul respectiv, întrucât textul face trimitere la alin.(4), iar acesta din urmă trimite la alin.(1), iar trimiterea la o altă normă de trimitere nu este agreată de art.50 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Observația este valabilă și pentru alin.(11), cu referire la alin.(4) și (5).
La alin.(10), semnalăm că alin.(5), la care se face trimitere, nu prevede instituirea măsurii de plasament în regim de urgență, la care se referă, de fapt, textul. Din acest motiv, recomandăm înlocuirea sintagmei măsura instituită în condițiile alin.(5) prin sintagma măsura de plasament în regim de urgență.
La alin.(11), semnalăm că alin.(6) nu prevede niciun termen, ci stabilește numărul de exemplare în care se întocmește procesul-verbal de constatare a revenirii mamei.
Mai menționăm că, referitor la termene, într-un limbaj juridic corect, exprimarea trebuie să fie curg, nu se scurg.
12. La actualul art.18 alin.(1), în cazul enumerărilor, pentru rigoarea redactării, propunem inserarea cuvântului prevederilor după nerespectarea.
Lit.a) și b) referindu-se la două alineate ale aceluiași articol, propunem contopirea lor într-o singură literă, lit.b), cu consecința marcării corespunzătoare a literelor subsecvente.
Menționăm însă că alin.(2) al art.4 reține o obligație care nu este prea clară, observație pe care o formulăm și pentru lit.e) referitor la art.12 alin.(4).
13. Pentru respectarea uzanței redactării actelor normative cu obiect de reglementare similar, propunem introducerea unui nou articol, după actualul art.18, marcat ca art.20 - în urma observației de la pct.8 supra referitoare la art.8 alin.(2) -, care să cuprindă norma de complinire cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu următoare formulare:
,,Art.20. - Dispozițiile art.18 referitoare la contravenții se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
14. La actualul art.19, întrucât acesta este structurat într-un singur alineat, marcajul (1) trebuie eliminat.
La lit.b), menționăm că, potrivit prevederilor art.65 alin.(3) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile normative vizate a fi abrogate trebuie determinate în mod expres, începând cu legile și continuând cu celelalte acte normative, menționându-se toate datele de identificare a acestora.
PREȘEDINTE
dr. Dragoș ILIESCU
București
Nr.1329/11.12.2014